Turism și patrimoniu cultural

Turismul în regiune este caracterizat de existența unor resurse naturale specifice, cum ar fi litoralul Mării Negre și Delta Dunării, stațiunile balneo-climaterice renumite în țară și străinătate, pensiuni agro-turistice (în special în zonele montane din Vrancea și Buzău și în Delta Dunării). De asemenea, turismul ecumenic este prezent în regiune, în special prin mănăstirile din nordul Dobrogei, din munții Buzăului și Vrancei, zona Galați, precum și prin turismul cultural prezent prin existența vestigiilor culturale (situri arheologice, case memoriale).

Regiunea Sud-Est concentra în anul 2011, circa 1/5 din totalul structurilor de primire turistică, cele 974 structuri dispunând de o capacitate de cazare în funcțiune de peste 14,3 milioane locuri-zile (21% din total capacitate la nivel național). În același an, acestea au înregistrat peste 1,13 milioane sosiri turistice (16,1% din total național) și peste 4,0 milioane înnoptări (22,5% din total național).

Peisajul turistic al litoralului Mării Negre își găsește rar echivalent în lungul coastelor continentului european, fiind de o unicitate specifică. Litoralul Mării Negre este renumit și pentru practicarea turismului balneoclimateric. Complexul format din apă, nisip, aer şi soare are efecte terapeutice, face miracole pentru oamenii care caută un loc benefic pentru sănătate. Aerul este bine ionizat cu aerosoli marini care, împreună cu influenţa valurilor, generează cure speciale de talasoterapie; mai mult, unele staţiuni precum Eforie Nord, Mangalia, Costinești, Neptun, Techirghiol sunt atât staţiuni de agrement cat şi staţiuni balneoclimaterice.

Numeroasele servicii oferite pe litoral (cluburi pentru copii, piscine interioare şi exterioare, piscine pentru copii echipate cu tobogane, spaţii de joacă, spaţii verzi amenajate pentru activităţi sportive în aer liber, dotări pentru servicii SPA şi săli de fitness, etc,) au dus la dezvoltarea turismului de agrement. Având o salinitate redusă în comparaţie cu alte mări continentale (numai 17%), turiştii pot practica fără reţinere sporturi sub-acvatice şi nautice.

Delta Dunării, a doua deltă ca mărime din Europa (după cea a fluviului Volga), reprezintă o atracţie deosebită de o mare valoare ştiinţifică şi cu un potenţial turistic ridicat, în special după includerea sa în anul 1990, împreună cu alte zone naturale adiacente, în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării.

Valorile naturale şi culturale ale Deltei Dunării constituie resurse valorificabile prin practicarea următoarelot tipuri de turism:

  • Turismul pentru odihnă și recreere (practicat prin intermediul serviciilor operatorilor de turism);

  • Turismul de cunoaştere (itinerant), practicat fie individual, fie prin intermediul excursiilor organizate explorând varietatea peisajului sălbatic, combinând plimbările cu bărci propulsate manual pe canale pitoreşti cu drumeţii de-a lungul canalelor sau pe grindurile fluviale şi marine, etc;

  • Turismul specializat – ştiintific (pentru specialişti, cercetători, studenţi);

  • Agroturismul (turiştii sunt găzduiti şi însoțiți de localnici pentru a vizita Delta Dunării);

  • Turismul pentru practicarea sporturilor nautice (localitatea Crișan);

  • Turismul pentru practicarea pescuitului sportiv foarte apreciat de vizitatorii de toate vârstele, în orice sezon, pentru orice specie de peşte, şi vânatoare sportivă.

  • Specific pentru Delta Dunării este turismul de nișă (ex: bird watching, foto-safari). În Delta Dunării sunt specii rare care lipsesc din alte zone ale continentului: 30 tipuri de ecosisteme şi 5.429 specii – dintre care 1.839 specii de floră şi 3.590 specii de faună, având în vedere că în Delta Dunării trăiesc 331 specii de păsări de apă care includ cea mai mare parte a populaţiei Europene de pelican comun (Pelecanus onocrotalus) şi pelican creţ (Pelecanus crispus), 60% din populaţia mondială de cormoran mic (Phalacrocorax pygmaeus) precum şi 50% din populaţia mondială de gâscă cu gât roşu (Branta ruficollis) (pe perioada iernii).

Lacurile şi izvoarele terapeutice sunt localizate în judeţele Brăila, Buzău şi Constanţa, care concentrează staţiuni balneoclimaterice de interes local sau național, amenajate cu baze de tratament (Lacu Sărat, Soveja, Sărata Monteoru, Băile Siriului, Eforie Nord, Techirghiol, Mangalia, Saturn).

În județele Brăila și Galați se află două zone importante în ceea ce privește protejarea avifaunei și a zonelor umede. Parcul Natural Balta Mică a Brăilei din județul Brăila este singura zonă rămasă în regim hidrologic natural (zonă inundabilă), după îndiguirea, în proporţie de cca. 75%, a fostei Bălţi a Brăilei şi conservă importante valori ecologice, el fiind declarat sit Ramsar de importanță internațională. Parcului Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior din județul Galați conservă o diversitate impresionantă de habitate și specii caracteristice zonelor umede de interes national și european, ceea ce a condus la includerea acestuia ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România.

Principalele forme de turism ce se pot practica în aceaste arii protejate sunt: bird watching în turnuri de observare amenajate, pescuit sportiv, agroturism, turism științific, turism educațional, turism nautic, drumeții, turismul de week-end. Stațiunea Blasova, situată în Insula Mare a Brăilei, reprezintă o zonă de interes turistic pentru practicarea pescuitului sportiv și a vânătorii, fiind o importantă zonă de agrement.

Arealul muntos al regiunii este localizat în judeţele Buzău şi Vrancea. Prin înălţimile lor remarcabile faţă de vecinătăţi, munţii Vrancei predomină Carpaţii de Curbură.

Regiunea prezintă un cadru propice pentru practicarea agroturismului, care a luat amploare în judeţele Buzău (Gura-Teghii, Lopătari, Bisoca, Cătina, Calvini) și Vrancea (Lepşa, Soveja).

Vrancea are un relief remarcabil de variat, cu o reprezentare echilibrată a tuturor formelor de relief ce se pretează activităților turistice:

   - Zona de câmpie prezintă Valea Siretului, cu unele porțiuni de luncă prezervând un habitat natural bine conservat, propice dezvoltării eco-turismului și turismului activ de tip foto-safari, bird watching;

   - Zona dealurilor se caracterizează prin suprafețe extinse de podgorii nobile și renumite, care pot fi valorificate prin turismul uval (viticol);

   - Zona montană a județului are un specific diferit de majoritatea zonelor montane din județ, fiind caracterizate de o împădurire abundentă, cel mai atractiv punct de observație situându-se pe drumul care leagă Lepșa de Soveja.

Cele 19 arii protejate și un parc natural au o atractivitate turistică deosebită, incluzând fenomene rare în Romania (“Focul Viu” de la Andreiașu de Jos, păduri de tisa – Pădurea Cenaru, turbării active – Lacul Negru, etc). Biodiversitatea ridicată din munții Vrancei oferă pasionaților de vânătoare un fond cinegetic bogat.

În județul Buzău principalele punctele de atracție sunt: Platoul Meledic, sistemul de peșteri de sare din zona Meledic, Comuna Mânzălești), Muntele de sare, Vulcanii Noroioși, Muzeul chihlimbarului.

Drumul Cramelor este un produs turistic lansat de ANTREC Buzau în anul 2008, prin care turiștii care vizitează județul au posibilitatea de a degusta vinurile buzoiene la Stațiunea de cercetări Pietroasa, crama La Certa ( Fîntesti-Năeni), Domeniile Săhăteni, Domeniile Franco-Române sau Pensiunea La Butoaie ( Pietroasele).

Echitația poate fi practicată la cele două herghelii pentru creşterea cailor de rasă (la Ruşeţu - rasele semigreul românesc, trăpaşul românesc şi la Cislău - rasa pur sânge englez).

Potenţialul turistic al regiunii este legat de patrimoniul cultural, care cuprinde vestigii istorice, edificii religioase şi culturale, monumente şi muzee. Obiectivele cu caracter religios cuprind un număr însemnat de mănăstiri, localizate în toate judeţele. Înfiinţate în cea mai mare parte în secolele trecute, o parte din mănăstirile din Regiunea Sud-Est sunt adesea foarte valoroase din punct de vedere istoric şi/sau artistic, unele oferind și facilităţi de cazare.

Numeroase vestigii istorice, edificii religioase, muzee, monumente și obiective turistice atrag turiștii an de an:

 - Tezaurul de la Pietroasele Buzău sau Cloșca cu puii de aur;

 - Așezare dacică-Cultura Monteoru (în punctul "Cetățuia"), Comuna Dumbrăveni, satul Cândesti, județul Vrancea;

 - Cetatea Histria (Constanţa), cea mai veche aşezare grecească de pe teritoriul României, întemeiată în 657 î.Hr de coloniştii greci, veniţi din Asia Mică şi numită acum „Pompeiul românesc”;

 - Cetatea Tomis în Constanţa (sec.VI î.Hr.) care păstrează valoroase vestigii din anticul oraşul portuar; Acvariul Constanţa, prima secţie a Complexului Muzeal de Ştiinţe ale Naturii, amplasat la malul mării pe faleza Cazinoului, în imediata vecinătate a acestuia, este şi primul acvariu public din România şi a fost inaugurat la 1 mai 1958. Este cea mai mare instituţie de acest gen din ţară, deşi ulterior şi alte muzee de ştiinţe ale naturii au înfiinţat secţii cu acelaşi profil;

 - Delfinariul din Constanţa care şi-a început activitatea la 1 iunie 1972, constituind prima formă muzeistică de acest gen din ţară şi prima din sud-estul Europei la acea dată. În amfiteatrul cu piscină şi în bazinul acoperit, se organizează demonstraţii cu delfini şi lei de mare;

 - Faleza Dunării din municipiile Brăila și Galați este un loc de promenadă unde construcțiile moderne se îmbină armonios cu arhitectura începutului de secol XX (gara fluvială din Brăila), peisajul fluvial fiind completat de o bogată colecţie de monumente de artă (sculpturi);

 - Grădina Botanică din municipiul Galați face parte din Complexul Muzeal de Științele Naturii Galati, aici putând fi admirate 260.846 de exemplare de arbori, arbuști și flori, din 1.542 de specii, unele foarte rare, aflate pe cale de dispariție.

Concertele, festivalurile naționale și internaționale, concursuri și alte evenimente tradiționale care se desfășoară în Regiunea de Dezvoltare Sud-Est sunt un alt punct de atracție turistică.

În concluzie, se poate spune că Regiunea Sud-Est este caracterizată printr-un potenţial turistic ridicat și divers. Patrimoniul bogat de resurse naturale, precum și patrimoniul cultural favorizează practicarea multor tipuri de turism cum ar fi: turismul de litoral, montan, de croazieră, turismul rural şi ecologic, turismul cultural şi religios.