CE ESTE UN RISC?

Riscul este un pericol potential care poate afecta existenta, activitatea sau reputatia unei persoane, organizatii/institutii sau unui sistem, si care se datoreaza actiunii sau lipsei de actiune din partea celor indreptatiti la aceasta.

Managementul Riscului este organizat su se desfăşoara pentru a asigura faptul că fiecare risc identificat în institutie este documentat şi diminuat corespunzător.

Principalele obiective ale Managementului Riscului din cadrul ADR SE sunt următoarele:

  • Să protejeze fondurile naţionale şi ale Uniunii Europene (din cadrul programelor Phare CES si a Programului Operational Regional) împotriva fraudei, pierderilor, încălcărilor prevederilor legale şi erorilor;
  • Gestionarea corespunzatoare a riscurilor care sa sustina îndeplinirea obiectivelor institutiei;
  • Asigurarea unui sistem de gestionare si raportare a riscurilor care sa sprijine realizarea activitatilor prevazute in contractele de prestari servicii semnate pentru implementarea Programelor Phare CES si indeplinirea atributiilor delegate prin Acordul Cadru privind implementarea Programului Operational Regional 2007-2013 in Romania semnat de ADR SE in calitate de Organism Intermediar si MDLPL in calitate de Autoritate de Management pentru POR.
  • Să protejeze resursele organizaţiei;
  • Să asigure exactitatea şi actualitatea informaţiei şi utilitatea acesteia pentru persoanele/ autorităţile implicate;
  • Să asigure rezolvarea situaţiilor de criză prin proceduri operative adecvate.

  • Exemple de situatii generatoare de risc:

  • Actiuni ale beneficiarilor de proiecte care pot determina folosirea necorespunzatoare a fondurilor alocate.
  • Aspecte legate de fazele de derulare a unui proiect: selectare, mod de desfasurare a achizitiilor publice, realizarea efectiva a proiectului etc. care pot influenta asupra unei implementari corespunzatoare.
  • Schimbari organizationale ale beneficiarului: modificare locatie, modificari statutare, etc.)
  • Schimbari in legislatie care ar putea afecta conditiile de implementare a proiectelor.
  • Incapacitatea de absorbtie a fondurilor structurale datorita imposibilitatii sustinerii financiare a proiectelor de catre beneficiari.
  • Depasirea graficului de realizare a obiectivelor prevazute in proiect.
  • Intarzierea efectuarii vizitei la fata locului, intocmirii listei de verificare a cererilor de rambursare, datorita furnizarii de catre beneficiar a dosarelor cererilor de rambursare incomplete si a prelungirii timpului necesar completarii acestora.
  • Înţelegerea eronată a informaţiilor solicitate de posibilii beneficiari datorită complexităţii şi modificării continue a programului.

  • CE ESTE O NEREGULA?

    Constituie o Neregula:

    "orice abatere de la legalitate, regularitate si conformitate, precum si orice nerespectare a prevederilor memorandumurilor de finantare, memorandumurilor de intelegere, acordurilor de finantare privind asistenta financiara nerambursabila acordata Romaniei de Comunitatea Europeana, precum si a prevederilor contractelor incheiate in baza acestor memorandumuri/ acorduri, rezultand dintr-o actiune sau omisiune a operatorului economic, care, printr-o cheltuiala neeligibila, are ca efect prejudicierea bugetului general al Comunitatilor Europene sau a bugetelor administrate de acestea ori in numele lor".

    Neregulile pot fi intentionate, cu impact financiar sau fara impact financiar.

    O neregula cu impact financiar se defineste ca fiind o neregula care are loc atunci cand a fost efectuata o plata, iar aceasta s-a dovedit a fi nejustificata in cadrul unui proiect finantat in cadrul programelor Phare/ POR.

    O neregula fara impact financiar este o neregula care a fost identificata inainte ca plata sa fi fost facuta catre contractor sau beneficiar.

    Neregula intentionata (suspiciune de frauda) reprezinta orice act/actiune intentionata sau de omisiune privind:

  • Utilizarea sau prezentarea de declaratii sau documente false, incorecte sau incomplete, avand ca efect insusirea fara drept sau retinerea ilegala de fonduri/ diminuarea resurselor din bugetul general al Comunitatilor Europene sau Bugetul de stat;
  • Nedezvaluirea unor informatii incalcand o obligatie specifica cu acelasi efect prezentat anterior;
  • Alocarea/dobandirea respectiv utilizarea nepotrivita sau incorecta a fondurilor comunitare de la Bugetul General al Comunitatilor Europene si/sau a sumelor de cofinantare aferente de la Bugetul de Stat;
  • Cheltuirea eronata a acestor fonduri in alte scopuri decat cele prevazute initial;
  • Obtinerea de bani, proprietati sau servicii, evitarea platii, asigurarea unui avantaj personal sau de afaceri.

  • Cateva exemple de nereguli intentionate:

  • Declaratii false, facturi false (eliberate de firme fictive), contabilitate falsa si in special tainuirea;
  • Facturi emise pentru servicii, bunuri sau lucrari care nu au fost realizate/achizitionate – facturi fictive;
  • Documente lipsa sau incomplete/documente suport falsificate;
  • Inregistrarea gresita a unor cantitati, preturi si/sau reduceri;
  • Manipularea de cecuri emise in cadrul proiectului;
  • Aceleasi facturi transmise pentru justificarea cheltuielilor din proiecte diferite;
  • Facturi emise pentru sume incorecte, excesive – facturi majorate nejustificat;
  • Transferul fraudulos al unor fonduri catre alte conturi decat cele declarate initial pentru desfasurarea activitatii;
  • Falsificarea si modificarea unor conturi si/sau a altor inregistrari sau documente justificative;
  • Falsificarea concluziilor rezultate din verificarea documentatiei;
  • Falsificarea concluziilor rezultate din verificari la fata locului.
  • Aceste enumerari nu sunt exhaustive.